Deoarece spaţiul este extrem de limitat, ne mărginim aici
să prezentăm puţin din tradiţiile românilor din oraş, deoarece acestea sunt, în
general, comune, cu a altor zone.
Reprezentative pentru oraşul nostru sunt obiceiurile de
Anul Nou, când se organizează serbări, manifestări teatrale, alaiuri care trec
pe la casele locuitorilor, aceste obiceiuri având caracter de colind.
În acest fel, fiecare curte sau casă devine o scenă
improvizată pe care protagoniștii își jucau rolurile, închipuindu-și personaje.
După alaiurile de măști și personaje, reprezentaţiile se grupează în: alaiuri
de jocuri cu măști zoomorfe și personaje din povești, grupuri de teatru
folcloric propriu-zis (teatru haiducesc, teatru de inspirație istorică și
teatru din legende și întâmplări povestite). Folclorul muzical este reprezentat
de cântece și melodii de joc cu denumiri uneori semnificative (hora, bătută,
corăgheasca, etc), alteori cu caracter pur convențional (Țărănească, dansul,
giocul, etc), de cântece satirice, glumețe; de melodii și cântece pentru
ceremoniile familiale (de nuntă, de naștere, de moarte), de cântece de jale, de
dor, de înstrăinare, de revoltă, de alean și dragoste. Folclorul coregrafic a
fost foarte bogat şi variat atât din punct de vedere tematic, cât şi stilistic.
Au ajuns în zilele noastre jocuri care însoțeau în timpuri străvechi complicate
ritualuri păstorești și agrare; jocuri de petrecere și de sărbătoare, jocuri
aduse de la românii de peste munți sau din partea de sud a țării, contopite în
ritmurile și armoniile melodice ale locului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu